Boala care macină

Pe Băsescu, poporul l-a luat în 2004 mai mult din ură decât din dragoste – ura față de ceilalți. A fost inceputul a ceea ce, din nefericire, acum reprezintă asasinarea democrației unui popor. Ca marinar, Băsescu a fost osândit să poarte cu el o mulțime de păcate adunate cu grijă din porturile lumii și pe care, din rea voință, avea să le dăruiască celor care l-au iubit – poate pentru a nu-l uita niciodată. Boala care macină se instalează pe nesimțite, dar întotdeauna se sfârșește printr-o moarte grea și plină de suferință. Însă tocmai această suferință poate face poporul să renască.

 

 

Medicina în Grecia Antică

Medicina înainte de Hipocrate

Medicina în Grecia Antică – Îngrijiri date unui bolnav. Detaliu de pe un lecit aribalesc. Sec. V i.Hr. Muzeul Louvre

Primele referințe cu privire la medicină apar în Iliada, acolo unde sunt prezentați doi medici, ”fiii lui Asclepios”, Mahaon și Podaleirios. Când Menelau este rănit de o săgeata, Mahaon îl îngrijește astfel: ”Dezvelește rana în locul unde îl lovise arma dureroasă. Suge sângele, apoi, după învățătură, toarnă balsamuri calmante primite de la tatăl sau Chiron.”

Asclepios, zeul medicinii- a fost fiul lui Apolon și al muritoarei Coronis. Mama sa fusese omorâtă de Apolon pentru infidelitate. Zeus a smuls copilul de la sânul mamei și l-a dat centaurului Chiron sa-l creasca. Asclepios a învățat de la acesta medicina și a devenit un atât de bun cunoscător al acesteia încât învia morții. Zeus n-a răbdat această încălcare a ordinii naturale și l-a lovit cu trăsnetul său. La Epidaur s-a construit cel mai mare sanctuar închinat lui Asclepios, iar după ce a fost divinizat, acesta i-a luat locul tatălui său, Apolon, care purta și el numele de ”vindecător”. Ca patron al medicinii, Asclepios a cunoscut o faimă considerabilă începând cu secul al V-lea (i.Hr.). Numeroși pelerini veneau la Epidaur pentru alfarea vindecării. Asclepios le indica prin vise tratamentul potrivit. Sub egida acestui zeu s-au creat adevărate școli de medicină, mai ales în insula Cos. În artă, Asclepios e înfățișat sib aspectul unui om cu barbă, meditativ și binevoitor, întovărășit de obicei cu un șarpe.

Dream Anatomy: The Art and Science of Anatomical Illustration

Dream Anatomy prezintă o colecție a celor mai importante ilustrații anatomice începând cu secolul XV și ajungând până în prezent. Modul in care oamenii au vazut interiorul corpului uman de-a lungul timpului se reflecta in imaginea asupra societatii, culturii si conditiei umane. 

Deși anatomia a reprezentat încă din antichitate un important obiect de studiu și cunoștințele în acest domeniu au sporit datorită efortului depus de numerosi învățați antici precum Herophilus sau Galenius, pentru lumea occidentală evul mediu întunecat a adus după sine pierderea acestor învățături, ele păstrându-se însă în spațiul bizantin și islamic. În secolele XIII – XIV, în peninsula apennină, la Salerno și Bologna au fost fondate primele școli medicale, timp în care tratatele de anatomie ale lui Galenius au fost traduse în latină iar Mondino de’Liuzzi, profesor la Universitatea din Bologna, a scris Anatomia.

Ce este esoterismul?

Splendor Solis – Solomon Trismosin

Substantivul esoterism a fost introdus pentru prima data in anul 1828 de Jaques Matter, in lucrarea Histoire critique du Gnosticisme et de son influence, intelegand prin acesta o cercetare sincretica libera ce se hranea din invataturile crestinismului si din anumite aspecte ale gandirii grecesti.

Antoine Faivre (Catedra de Istorie a curentelor esoterice in Europa moderna si contemporana, Universitatea Sorbona) propune cinci acceptii pentru cuvantul esoterism.

I. Un ansamblu eteroclit. Esoterismul apare in aceasta acceptie (cea mai curenta) pentru a desemna aproape tot ce exalta un parfum de mister. De la elemente ale invataturilor orientale, yoga, Egiptul antic, ufologie, astrologie, parapsihologie si pana la francmasonerie, tarot, magie  sau New Age si diverse „Cabale”, eterogenitatea acestei perspective conditioneaza mai degraba un studiu segmentat. Cu toate acestea, se pot identifica teme si motive comune: piatra filozofala, cuvantul pierdut, geografia sacra etc. In limba engleza, pentru acest sens se folosesc adesea termenii Occult sau Metaphysics.

Brâncuși și tainele celor mai vechi creatori de forme

Carl Sandburg

Carl Sandburg (1878-1967) – ”Dintre toți poeții generației sale, el a fost, poate, spiritul cel mai larg, cel mai generos, dăruindu-se cu fiecare vers (fiecare vers însemnând la el o fibră din propiria-i ființă) poporului său și popoarelor lumii” – Granville Hicks

Brâncuși – C. Sandburg

Brâncuși e un năzdrăvan; el își economisește banii de tren și călătorește fără țintă; un năzdrăvan cu bagajele gata și fără niciun orar; ei da, Brâncuși e un năzdrăvan; el înțelege păsările și craniile atât de bine; știe cum atârnă părul în cocul și-n cozile de pe capul femeii; de-atâta vreme le știe încât știe de unde vin și unde se duc; el pătrunde tainele primilor, celor mai vechi creatori de forme.

Să nu vorbim deocamdată cu gura prea slobodă despre Brâncuși, căci abia a pornit: nici nu poate spune încă numele locului încotro se va duce când va avea vreme și va fi gata de drum; o, Brâncuși, tu care păstrezi la soare, în preajma ușii tale, scânduri de lemn tare, așteptând ca lemnul tare să devină mai tare pentru ca mâinile tale tari să-l modeleze, tu, Brâncuși, cu dălțile și ciocanele tale, cu păsările care devin conuri, craniile ce devin ouă – cât de adâncă e-n inima ta speranța că odată și-odată vei găsi un con, un ou, atât de tari încât atunci când pământul se va preface în ceață, ultimul ce va dispărea va fi un con, un ou.

Ilie Th. Riga

Interesul pentru personalitățile de înaltă valoare științifică și culturală ar trebui să constituie una dintre principalele preocupări ale tinerilor. Deși reprezentanți de seamă ai științei și culturii românești, trecerea timpului și lipsa unei educații în acest sens ne îndeamnă să-i uităm pe cei care prin opera și activitatea lor ne-au lăsat o prețioasă moștenire pe care suntem datori să o cinstim.

Prof. dr. doc. Ilie Th. Riga

Prof. dr. doc. Ilie Th. Riga (1908-1977)

”Om de mare cultură, de formațiune enciclopedică, creator de școală natională anatomico-chirurgicală, prof. dr. doc. Ilie Th. Riga a fost o personalitate complexă, cu un impact covârșitor în științele medicale din România. Cel mai complet chirurg și anatomist totodată, în medicina umană și veterinară, clinică și experimentală, profesor universitar și cercetător știintific, teoretician cu un deosebit talent oratoric și practician desăvârșit, profesorul Riga a devenit o personalitate unicat in medicina romanească. Și-a intrecut chiar și maestrul, pe profesorul Rainer, a cărui operă – în semn de inaltă prețuire – a tipărit-o, continuat-o, dezvoltat-o și desăvârșit-o.”

Body Worlds

Incepand cu anul 1995, atunci cand la Tokyo a fost pentru prima data expusa arta anatomistului Gunther von Hagens, Body Worlds ofera posibilitatea vizitatorilor sa inteleaga corpul uman prin intalnirea cu exponate umane reale conservate printr-o metoda originala, numita plastinatie, prin care fluidele si grasimile din organism sunt inlocuite cu rasini si elastomeri.

Scopul expozitiei este acela de a educa publicul cu privire la alcaturirea interioara ale corpului uman prin sporirea cunostintelor de anatomie si fiziologie in randul publicului larg.

Despre Body Worlds trebuie spus ca este una dintre expozitiile care a nascut cele mai mari controverse. Motivul este de la sine inteles. Biserica Catolica impreuna cu alte organizatii religioase s-au opus expunerii de ramasite umane argumentand ca acest lucru nu este compatibil cu respectul fata de fiinta umana. De asemenea, importante discutii au vizat autenticitatea documentelor prin care fiecare persoana si-a dat acordul pentru folosirea ulterioara a corpului sau.

Iarnă la Sulina

Yukio Mishima și moartea ca manifest

Yukio Mishima (pseudonimul lui Hiraoka Kimitake) este fără îndoială cel mai important scriitor al Japoniei postbelice fapt susținut și de Yasunari Kawabata, scriitorul japonez care a primit in 1968 Premiul Nobel pentru literatura: „Mishima are un talent extraordinar, nu este doar un talent japonez, ci unul universal. Este acel tip de geniu care apare o data la 300 de ani. In privinta talentului, Mishima imi este cu mult superior.“, dar și o puternică figură a activismului politic de extremă dreaptă.

Dincolo de talentul scriitoricesc, personalitatea lui Yukio Mishima este învăluită de controvesele născute în urma sinuciderii sale. Pe 25 noiembrie 1970, Yukio Mishima a ținut un discurs în fața soldatilor unei baze militare din centrul orașului Tokio, dupa ce îl luase ostatic pe comandant tocmai pentru a putea ține acest discurs pe care-l pregătise timp de șapte ani. Le-a vorbit despre valorile autentice japoneze care au fost respectate cu sfințenie generații de-a rândul, codul onoarei, spiritul național si decăderea societății japoneze. Cuvintele sale se loveau atât de indiferența soldaților cât și de zgomotul ambulanțelor și elicopterelor. Ultimele sale cuvinte au fost: „Văd că nu sunteți bărbați. Nu-mi mai fac iluzii în ce vă privește. Trăiască împăratul!“. S-a retras și a săvârșit ritualul tradițional al sinuciderii, seppuku.

Gala SuperBlog 2011

Introducere: Eu și SuperBlog 2011

În ultimele două luni, întreagul meu mod de viață a gravitat în jurul concursului SuperBlog. La sfârșitul lunii septembrie, după o perioadă de latență profundă (liceul se terminase, iar facultatea îmi părea încă prea departe, deși în câteva săptămâni începeam cursurile Facultății de Medicină) aveam nevoie de un impuls care să redea cotidianului voluptatea de care îmi era atât de dor. Am aflat de acest concurs de pe blogul dlui Ariton (Misterele Dunării) și am acceptat imediat provocarea, gândindu-mă dincolo de premiile consistente la perspectiva unui duel între mine și creativitatea mea încercând să văd cât de departe pot duce această calitate. Acest aspect coroborat cu pasiunea de a scrie, care a ținut acest blog în viață timp de mai bine de patru ani, m-a determinat să fac primul pas spre o experiență unică.

Cadoul ideal de Crăciun

În copilărie, Crăciunul are un parfum anume. Dincolo de esența religioasă, acest moment a subliniat ani de-a rândul emoții care astăzi nu se mai pot repeta. Căldura întregii familii adunate în jurul bunicilor, bucuria colindelor, gustul bucatelor făcute după rețete păstrate cu sfințenie generație după generație, mirosul rece al iernii, al portocalelor, al scorțișoarei sau agitația din preajma sărbatorilor. În orașele mici lucrurile se întâmplă altfel. Miroase a Crăciun la fiecare pas. Te întâlnești mereu cu cineva cunoscut, povești și planuri pentru sărbatori iar după lungi discuții vine o sinceră urare. Copil fiind, toate acestea ți se par de neînlocuit. Când mai crești un pic, prima ninsoare dă startul unei serii întregi de ieșiri în oraș cu vin fiert și cartofi copți, în singurul loc din oraș care oferă astea și unde pe parcursul unei zile vin și pleacă toți cunoscuții tai. Și acum, mă mai entuziasmează acel râset neprefăcut și acordurile clasice ale muzicii folk.

Când eram mai mic, cadoul ideal de Crăciun era o ninsoare strașnică ce îmi garanta, pe lângă bucuria de a crede că cineva rânduiește toate lucrurile și contemplarea adiacentă, câteva zile cu sania. Îmi aduc aminte, de asemenea, cât de mult am așteptat ani de-a rândul punga cadou adusă de tata de la sindicat. Un CD cu colinde, o sticlă de suc, portocale, ciocolată … Nimic nu era impresionant, însă totul era special pentru că dincolo de toate portocalele pe care le puteai cumpăra, acestea reprezentau un cadou. Un alt aspect important e familia strâns unită în jurul seniorilor. Sunt momente irepetabile.

Muzeul de Embriologie și Anatomie

Muzeul de Embriologie și Anatomie din cadrul UMF ”Carol Davila” București este unul dintre cele mai bogate din Europa, însă trebuie spus de la început că acesta are doar scop didactic și științific, putând fi vizitat exclusiv de studenți și medici.

Aici sunt expuse peste 1000 de piese cu o valoare științifică inestimabilă, printre care teza de doctorat a lui George Emil Palade, laureat al premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1974, („Tubul urinifer al delfinului. Studiu de morfologie şi fiziologie comparativă”) este unul dintre cele mai importante exponate.

Gala poeziei române contemporane, Ediția I

Se mai face auzită vocea poeziei? Se pare că da.

Ieri, 19  noiembrie 2011, USR a organizat Gala poeziei române contemporane (*), ediția I, la Ateneul Român. Criticul Nicolae Manolescu a fost maestru de ceremonie și tot el a fost cel care i-a selectat pe cei 25 de poeți prezenți. În deschidere, acesta a prezentat scopul evenimentului, și anume, acela de a face auzite vocile poeților români, și s-a arătat uimit de sala de-a dreptul neîncăpătoare. De ce tot mai rar poezie? și Mai avem nevoie de poezie? sunt două întrebări la al căror răspuns președintele USR i-a invitat pe spectatori să mediteze. De asemenea, deschiderea a fost completată de actorul Ion Caramitru care a recitat cu patos Elegia a X-a de Nichita Stănescu, și de cvartetul Anima. La final, același Ion Caramitru a recitat Prieteni de Marin Sorescu.